Schimbarea denumirii tiganilor din Rom/Roma/Romani/Romanies in Tigani sau Dom (+ derivate ale acestui etnonim original al lor) sign now

Оn ultimul timp temele principale ale ştirilor a fost legată de reacţia ostilă оmpotriva cetăţenilor romвni din Italia şi mai nou şi din alte ţări europene.

Această reacţie fără precedent оndreptată оmpotriva tuturor romвnilor stabiliţi оn aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal şi infracţional al unei etnii minoritare de cetăţeni romвni, şi anume ţiganii sau etnia romilor. Această etnie nu este specifică Romвniei, ea оntвlnindu-se оn majoritatea ţărilor europene оn diverse proporţii, dar noua sa denumire de romi este asimilată mai ales cu numele ţării noastre: Romвnia, răspвndindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul european al poporului romвn.

Cвnd cetăţeanul italian, de pildă, citeşte un articol оn care se оntrepătrund termenii romeno şi rom, este normal să se afunde оntr-o confuzie care, оncetul cu оncetul, duce la o suprapunere mentală a celor două denumiri.

Odată această suprapunere instalвndu-se, ea funcţionează şi оn sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandează: ţiganii, ţiganii, referindu-se la romвni. Rezultatul pe termen mediu şi lung pentru populaţia Romвniei оn raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalвndu-ne оn coada Europei. De aceea, оnainte de a vedea ce este de făcut, merită studiat cum s-a ajuns оn această situaţie.

Ţiganii sunt un popor migrator. Migrarea ţiganilor din India оn Europa s-a făcut оntre secolele al IX-lea şi al XIV-lea, оn mai multe valuri. Odată cu intrarea lor оn Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au căpătat şi numele etnic pe care оl poartă astăzi: ţigani. оn limba greacă ei au fost numiţi Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a ţiganilor оn Imperiul Bizantin este conţinută оntr-un text hagiografic georgian, care datează din jurul anului 1088; aici se face referire la aşa-numiţii Adsincani, renumiţi pentru vrăjile şi faptele rele pe care le fac. Istoria europeană a ţiganilor оncepe la оnceputul secolului al XIV-lea, cвnd aceştia au pătruns оn Tracia, venind din Asia Mică. Prin anii 1415 1419 оi оntвlnim оn toată Europa Centrală, din Ungaria pвnă оn Germania. Pe la 1422, o bandă numeroasă de ţigani coboară оn Italia, pвnă la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a оnceput mult оnainte de valul de ţigani veniţi din Romвnia). оn deceniul următor au ajuns pвnă оn Franţa, Spania, Anglia şi Scandinavia.Dacă la оnceput noilor veniţi li s-a spus sau (sau mai degraba s-au autodenumit)egipteni, foarte curвnd li s-a fixat numele pe care оl poartă şi astăzi.

Foarte interesant este ca ţiganii şi-au atribuit intotdeauna numele altor etnii sau popoare care le-au ingaduit să-şi ascunda etnia:
- "şatra" vine de la casta Kshatria (războinică) careia nu i-au apartinut niciodata.
"ţigan" vine de la "Athinganoi", secta relogioasa grecesca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au apartinut niciodata acestei secte.
"gypsy" vine de la "Egyptian" cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinte si mancare pe gratis, retinzand ajutor ca fiind crestini egipteni aflati in pelerinaj.
"yansser" cum sunt cunoscuti la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat tiganii emigrati in America pe la 1900. оn Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner şi sinti. оn limba franceză s-a impus numele gitanes. оn limbile engleză şi spaniolă, gipsy, respectiv gitano nume care provine de la presupusa lor origine egipteană. оn Danemarca, Suedia şi Finlanda ei au fost numiţi (s-au prezentat ) sub numele Tattan (tătari).

Precum se vede, ţiganii s-au răspвndit оn toată Europa, venind din India prin Asia Mică şi ei nu constituie sub nici o formă o problemă legată de poporul romвn, mai mult decвt de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu. Cea mai timpurie informaţie scrisă despre prezenţa ţiganilor pe teritoriul Romвniei datează din 1385. De la primele atestări ale prezenţei lor оn Ţara Romвnească şi Moldova, ţiganii au fost robi şi vor rămвne timp de mai multe secole, pвnă la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea. оn mod paradoxal, perioada cea mai bună a ţiganilor a fost оn perioada regimului comunist. оn primii ani ai comunismului s-a manifestat, оn ce-i priveşte pe ţigani, un fenomen de neconceput оnainte: оn aparatul de partid, оn miliţie, armată şi organele de securitate au fost angajaţi un număr relativ mare de ţigani. Această ascensiune a unor ţigani s-a petrecut mai ales оn condiţiile politicii sociale a regimului comunist, care urmărea оncurajarea categoriilor sărace şi distrugerea vechii structuri sociale, refractară noilor rвnduieli. Aşa se explică de ce, nu оn puţine comune, оn funcţia de primar a fost pus un ţigan. Datorită originii sociale sănătoase ţiganii au fost promovaţi mai departe, făcвnd carieră politică, ajungвnd оn aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai mulţi o declinau, ci pentru că proveneau din categoriile sărace. Aceşti ţigani adevăraţi, oameni ajunşi оn anumite funcţii, vor avea un rol important оn promovarea etnică şi оn regimul ce a urmat regimului comunist. Şi sub aspect locativ ţiganii au făcut un important progres оn anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al ţiganilor pвnă оn anii 50 au fost schimbate cu apartamente оn blocurile nou construite, iar din anii 70, 80, cu locuinţe оn case naţionalizate. Aşa s-a ajuns оn situaţia de astăzi, cвnd centrul multor oraşe mai este ocupat de ţigani.

După 1989 s-au produs unele transformări majore оn comportamentul populaţiei de ţigani. Pe fondul liberalizării economice, o parte din ei au оnceput diverse afaceri, dintre care multe profitвnd de haosul legislativ de la оnceputul anilor 90, dar şi de dispreţul general faţă de legi, au ajuns să aducă unei părţi a ţiganilor sume importante pe care s-au clădit clanuri puternice, care folosindu-se de pătura săracă a ţiganilor, domină lumea interlopă, cu ramificaţii importante оn sfera politicului. De asemenea, profitвnd de deschiderea graniţelor, o mare parte dintre ţigani au emigrat, stabilindu-se mai ales оn Spania, Italia şi Franţa, unde constituie comunităţi importante.

Este interesant că, mai ales оn afara graniţelor, ei nu se autoidentifică drept ţigani, ci ca romвni.

Schimbвnd sărăcia din ţară cu ghetourile din străinătate, această populaţie de ţigani dezrădăcinaţi, şi pierzвnd şi urma de identificare culturală, comite un număr important de infracţiuni, care atrag asupra ei antipatia populaţiilor native ale acestor ţări. Această antipatie, datorită confuziei create de denumirea de romвn cu cea de rom, ca o denumire modernă a ţiganilor, se transferă asupra poporului romвn оn ansamblu. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin. Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom şi la impunerea ei ca obligatorie оn actele oficiale din Romвnia?

оn ultimele 2 3 decenii, organizaţiile ţiganilordin diverse ţări şi organizaţii internaţionale conduse in principal de reteaua SOROS OPEN NETWORK au militat pentru acordarea unor drepturi politice şi culturale. оn acest context s-a оncercat şi impunerea denumirii de rom оn diverse documente, existвnd unele indicaţii ale UE оn ce priveşte folosirea acestei denumiri. Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din cuvвntul DOM, care pe limba originară a ţiganilor inseamna om.

Prin denaturare (voita) dom s-a transformat оn rom cu r accentuat, apoi din rom s-a trasformat in roma apoi in romani si in romanies . S-a ajuns astfel incat ţiganii sa aibe numele identic cu al romanilor in limba engleza . Romani cu romвni si romanies cu romanians (romani fiind ţiganii - iar romвni fiind noi ---- doar ca "в" nu exista in engleza iar la o un simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu ţigani) Practic denumirile sunt identice.

оn toată perioada post-decembristă s-a manifestat o presiune constantă din partea unor organizaţii sau din partea unor politicieni, personalităţi de frunte cu ascendenţă romă, оn folosirea оn documentele oficiale a etnonimului rom.

Ca un răspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 şi 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Văcăroiu, ministrul de externe Teodor Meleşcanu recomandă folosirea оn continuare оn documente a cuvвntului ţigan оn concordanţă cu cuvintele folosite оn celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului romвn.

Presiunile continuă şi оn 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semnează un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 către prim-ministrul Mugur Isărescu, оn care, оn virtutea dreptului de autoidentificare al populaţiilor, recomandă folosirea obligatorie оn toate documentele oficiale romвne a denumirii de rom pentru a identifica etnia ţiganilor.

Mugur Isarescu оşi оnsuşeşte Memorandumul şi emite o hotărвre de guvern оn acest sens.

Trebuie precizat că documentele UE referitoare la denumirea de rom erau indicative, şi nu obligatorii.

Pe de altă parte, nimeni nu contestă dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar оn cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie să existe suprapuneri peste denumirea istorică a unor popoare europene existente. Să nu uităm exemplul Greciei care a refuzat să recunoască Republica Macedonia pentru că se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice greceşti. Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia. Dar ce putem aştepta de la o clasă politică ce este mai preocupată de interesele personale mărunte оn detrimentul intereselor naţionale, compusă din indivizi fără perspectivă istorică, ce se promovează unii pe alţii pe criterii de cumetrie, şi nu de competenţă. Єi rezultatele se văd. оn condiţiile оn care Romвnia ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldovenească (o invenţie bolşevică) drept limba oficială recunoscută оn UE. S-a spus la momentul nominalizării că portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanţă pentru comisarul romвn. Realitatea a dovedit contrariul.

оn timp ce Bulgaria luptă pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii romвni nu au schiţat nici un gest оn problema limbii moldoveneşti.

Privitor la problema ţiganilor оn ansamblu şi a nefericitei denumiri de rom, fără оndoială că avem nevoie de minţi luminate, şi nu de teribilismul unui ministru de externe ca şi Cioroianu, care оn suita gafelor monumentale, declară că ar fi bine dacă am cumpăra o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetăţenii noştri ţigani.

Nu de fanfaronada ieftină şi păguboasă avem nevoie. Romii romвni (sună interesant, nu-i aşa?) sunt şi ei cetăţeni cu drepturi egale. Romвnia trebuie să conlucreze cu UE оn programe de afirmare a identităţii culturale a populaţiei de ţigani оn paralel cu integrarea lor socială şi creşterea nivelului educativ.

оn ce priveşte denumirea de rom, chiar dacă ne aflăm оn ceasul al 12-lea, este necesar un plan de măsuri diplomatice, оntins poate pe mai mulţi ani, pentru a sensibiliza organismele europene şi a se оndrepta această mare eroare de a denumi o populaţie transfrontalieră cum sunt ţiganii cu un nume atвt de apropiat şi generator de confuzii, de numele istoric al poporului romвn.

Luвnd оn considerare progresia demografică pвnă оn 2025, cвnd pe fondul declinului de natalitate la romвni şi maghiari şi al scăderii mortalităţii la ţigani, aceştia ar putea reprezenta 11,5\% din populaţia Romвniei, depăşindu-i pe maghiari-, la care adăugăm confuzia din ce оn ce mai pregnantă a numelui de rom cu cea de romвn, poziţia Romвniei оn familia europeană apare оntr-o poziţie tot mai оngrijorătoare.

оn absenţa unui plan concret ce trebuie urmărit cu consecvenţă, cred că sunt toate şansele ca оn conştiinţa civică europeană să se consolideze credinţa că Romвnia chiar este ţara romilor, si se prefigureaza tot mai mult ideea domnului Teodor Melescanu care spunea ca se doreste creerea unui stat ţiganesc in Romвnia, ca Romвnia va fi in curand tara ţiganilor .

Daca considera numele ţigan peiorativ atunci sa-si ia numele lor original care este DOM si nu ROM.


Articol publicat in Ziarul de Cluj de catre Ioan ABRUDAN

Sign The Petition

Sign with Facebook
OR

If you already have an account please sign in, otherwise register an account for free then sign the petition filling the fields below.
Email and the password will be your account data, you will be able to sign other petitions after logging in.

Privacy in the search engines? You can use a nickname:

Attention, the email address you supply must be valid in order to validate the signature, otherwise it will be deleted.

I confirm registration and I agree to Usage and Limitations of Services

I confirm that I have read the Privacy Policy

I agree to the Personal Data Processing

Shoutbox

Who signed this petition saw these petitions too:

Sign The Petition

Sign with Facebook
OR

If you already have an account please sign in

Comment

I confirm registration and I agree to Usage and Limitations of Services

I confirm that I have read the Privacy Policy

I agree to the Personal Data Processing

Goal
0 / 50

Latest Signatures

No one has signed this petition yet

Information

Luz WaltersBy:
SportIn:
Petition target:
Catre Parlamentul Romaniei, Domnilor Senatori si Deputati :

Tags

No tags

Share

Invite friends from your address book

Embed Codes

direct link

link for html

link for forum without title

link for forum with title

Widgets